Folosirea instalaţiei de ancorare

Fundarisirea ancorei: se execută la comanda “La posturile de manevră pentru ancorare”:
-- se pune în funcţiune vinciul sau cabestanul şi se balansează;
-- se decuplează barbotina;
-- se desface boţul ancorei, se eliberează lanţul ancorei din stopă şi boţ;
-- pentru slăbirea frânelor unui vinci, la manevra de filare a lanţului ancorei, se cuplează mai întâi vinciul, se ridică apoi castaneta şi după aceea se slăbesc frânele.
-- după terminarea filării, ancora se pregăteşte pentru fundarisit. Fundarisirea se face la comanda „Funda ancora”;
-- pentru ancorarea la adâncimi mai mici de 25 m, la comanda „Ancora gata de fundarisit”, cu vinciul (şi nu din frână), se scoate ancora din nară până în zona terminală, după care se strânge bine frâna şi se decuplează vinciul, rămânând greutatea ancorei în frâna maşinii de forţă (castanete), astfel ca la comanda de fundarisire, la slăbirea frânei ancora să pornească imediat;
-- la comanda “Funda ancora”, se slăbeşte frâna iar ancora trage lanţul din puţ, filându-se liber la apă. Dacă viteza de filare este prea mare, periculoasă, aceasta se reglează din frână, prin frânare uşoară;
-- pentru ancorări la adâncimi mai mari de 25 m, se dau comenzile „Ancora gata de filat”, „Fila din vinci……chei de lanţ” şi „Pregătiţi ancora pentru fundarisit”, manevre care se execută numai din vinci, cu atenţie. Ancorarea la adâncimi mari se va face numai după ce din vinci s-a filat ancora până la o cheie de lanţ deasupra fundului, după care se decuplează barbotina astfel că greutatea ancorei să curgă liber şi ancora să muşte;
-- după ce s-a filat lungimea de lanţ necesară, se boţează sau se strânge stopa lanţului pentru ca acesta să nu exercite tracţiuni asupra maşinii de forţă.