Suprafaţa subiacentă este suprafaţa Pământului care se află în interacţiune cu atmosfera în procesele de schimb de căldură şi de transformare a radiaţiei solare în energie calorică.
Pentru Marea Neagră suprafaţa subiacentă se caracterizează prin:
-- oglinda apei are o suprafaţă de 413488 km2 şi este înconjurată de un ţărm jos, inclusiv ţărmul românesc în partea vestică şi nord-estică şi munţi înalţi în partea estică şi sudică;
-- influenţa moderată a Carpaţilor asupra maselor de aer ce intră pe mare şi mai puternică a munţilor Caucaz asupra maselor de aer ce ies de pe mare;
-- mărimea gradienţilor elementelor meteorologice din apropierea liniei de separaţie dintre uscat şi mare; proprietăţile termo-fizice ale celor două zone generează variaţia în timp a gradienţilor termici şi barici de la linia de separaţie, ceea ce duce la apariţia unei circulaţii locale
-- influenţa evaporaţiei (332 km3 /an) asupra precipitaţiilor din zonele imediat apropiate mării este neglijabilă (@ 5%);
-- influenţa dintre suprafaţa subiacentă şi circulaţia generală a atmosferei generează un câmp baric cu centri ciclonali şi anticilonali cu caracter pronunţat local.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu