Delta Dunării adăposteşte peste 3400 de specii de animale vertebrate şi nevertebrate, cu numeroase unicate naţionale, europene şi mondiale. Delta Dunării este un adevărat paradis faunistic. Aici vieţuiesc 98% din fauna acvatică europeană, întreaga faună de odonate, de lepidoptere acvatice şi de moluşte gasteropode de europa şi tot aici îşi găsesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra şi Felis silvestris. Vertebratele care, prin prezenţa lor, dau nota specifică faunei deltei. Amfibienii sunt reprezentaţi prin două specii de caudate şi şase specii de anure, iar reptilele prin opt specii, majoritatea şerpi (patru specii). Peştii sunt reprezentaţi prin 65 specii, cei mai mulţi de apa dulce (60 %), restul migrând primavăra din Marea Neagră. Între aceştia din urmă, sturionii şi scrumbiile au rol important, atât ştiinţific, cât şi economic.
Păsări
Ornitofauna Deltei însumează mai mult de 300 de specii din care 70 extraeuropene. Păsările sunt cele care au creat faima deltei, cunoscută, încă de la începutul secolului ca un paradis aviar. Renumele se datorează celor 327 specii pe care le putem întâlni în deltă şi care reprezintă 81% din avifauna României. Dintre acestea cuibăresc 218 specii, restul de 109 trecând prin deltă şi rămânând diferite perioade de timp toamna, iarna şi primăvara. Păsările acvatice sunt cele mai numeroase: cuibăresc 81 specii şi trec prin deltă 60 specii, în total 141 specii ceea ce reprezintă 82% din avifauna acvatică europeană. Avifauna acvatică din Delta Dunării este alcătuită dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adaugă, speciile accesorii şi speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 de specii a căror viaţă este legată de prezenţa apei. Sunt înregistrate 5 tipuri principale: mediteranean (stârc, ţigănus, cormorant mic, vulture pleşuv, piciorong, ciocîntors, pelican ), european (păsări cântătoare: privighetoarea de stuf, presura, boicuşul, rândunelele de mare, pescăruşul, vulturul pescar, vulturul codalb), siberian (lebăda cântătoare, fluierarul, fundacul popular, becatina comună, cocorul), mongolic (vulturul pleşuv, şoimul dunărean), chinez (egreta, lebăda mută, cormoranul mare, raţa mandarin).
Păsări monumente ale naturii
Aici putem enumera “monumentele albe“ (pelicanul comun şi creţ, lopătarul, egreta mare sau stârcul alb, egreta mică, lebăda mută, lebăda cântătoare) şi “monumente policrome” (piciorongul, ciocîntors, califarul roşu, vulturul codalb).
Peşti
Se cunosc circa 150 de specii din care peste 30 în Delta propriu-zisă. Pe braţele de vărsare ale Dunării, prezenţe obişnuite sunt cega, obletul mare, morunul, nisetrul, păstruga, scrumbia, crapul, somnul, şalăul, ştiuca, mreana, avatul. Caracuda, bibanul şi plătica preferă apele mai calme iar mediul salmastru este populat de la biban şi ştiucă la chefal şi cambulă în funcţie de salinitatea apelor, sectorul marin adăpostind majoritar acipenseridele (morun, nisetru) şi clupeidele (scrumbiile de Dunare). Însă faima Deltei o fac sturionii (morun, nisetru, păstruga, cega), chefalii (în patru specii din genul Mugii) şi scrumbiile (Alosa Pontica).
Ştiuca (Esox lucius): răpitorul numărul unu, ştiuca îşi pândeşte nemişcată prada care se apropie, pentru ca în momentul oportun să atace fulgerător. Corpul fusiform este perfect adaptat pentru demaraj fulgerător care se dovedeşte de prea multe ori mortal. Ştiuca are o dezvoltare rapidă ajungând în numai trei săptămâni la 15 mm iar maturitatea sexuală la vârsta de 3 ani, când are aproximativ 700-800 de grame, şi poate ajunge la exemplare de peste 20 de kg (cea mai mare ştiuca prinsă în deltă avea 16 kg). Perioada de reproducere are loc după topirea gheţurilor adică în februarie martie. Temperatura optimă de hrănire este de 17-18º.
Mamifere
Numărul şi varietatea acestora sunt asigurate de zonele mai înalte, ocolite în general de ape.
Putem spune că prin diversitatea impresionantă a habitatelor şi a formelor de viaţă pe care le găzduieşte într-un spaţiu relativ restrâns, Delta Dunării constituie un adevărat muzeu al biodiversităţii de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural universal. Întâlnim vidra, nurca, bizamul (blănuri preţioase), iepurele, mistreţul, vulpea, lupul, dihorul, pisica sălbatică. Nisipurile adăpostesc broaşte ţestoase, vipere, colonii de şerpi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu