Rutele meteorologice bazate pe prognoza evoluţiei factorilor meteo marini sunt în prezent realizate prin două metode: rute indicate de la uscat şi rute determinate la bord (autonom).
Rute recomandate de la uscat
Există în unele ţări (S.U.A., Gran Bretagna, Olanda, etc.) centre publice şi private ce furnizează asistenţă meteorologică pentru navigaţie, la cerere. Toate serviciile operează după aceleaşi principii; diferenţele principale sunt de caracter procedural; în marina americană ruta meteorologică se numeşte OTSR şi e furnizată de Naval Eastern Oceanography Center pentru Oceanul Atlantic şi de Fleet Numerical Oceanography Center pentru Oceanul Pacific.
În procesul de elaborare a traseului, care e în principal o rută de distanţă minimă, datele de bază introduse pentru orice tip de navă sunt: situaţia meteo actuală şi cea prognozată. Prognozele pot fi pe termen scurt (1-2 zile), pe termen mediu ( de la 3 la 7 zile) şi pe termen lung (mai mult de o săptămână). Pentru orice prognoză sunt realizate şi previziuni asupra probabilei stări a mării. Alte date necesare sunt: tipul de navă, viteza, dimensiunile încărcăturii şi natura acesteia.
Informaţiile ce se obţin de la serviciul meteorologic consultat sunt în mod normal sub forma unei recomandări, a unei rute pregatită dinainte, fiind puse la dispoziţia navei cu 2 sau 3 zile înainte de data prevazută pentru plecare.
Succesiv serviciul consultiv poate recomanda o întârziere a plecării de o zi sau de câteva ore.
Pe lângă serviciile de consultanţă meteorologică, pentru navele interesate, sunt disponibile rutele planificate, generallizate ce se bazează mai mult pe date meteorologice statistice, sezoniere, decât pe analiza situaţiei meteo actuale şi prognozate. Aceste rute sunt obţinute utilizând informaţiile prezente în PILOT CHARTS, fiind însă mai detaliate şi specifice.
După plecarea navei, navigaţia de-a lungul traseului recomandat se desfăşoară funcţie de rezultatele analizelor meteo. Diferenţele pot fi recomandate, în sensul schimbării rutei şi a vitezei pentru a evita sau minimiza efectele condiţiilor meteorologice sau de mare potrivnice, condiţii ce pot necesita o reducere de viteză până la o treime sau o anticipare a estimei cu 6 ore sau chiar mai mult.
Poate fi făcută o recomandare de evitare a unei furtuni, dacă condiţiile devin suficient de periculoase, pentru a conduce la abandonarea traseului planificat, când nava poate deci să manevreze independent de acesta pentru a evita condiţiile periculoase.
Un element esenţial pentru fiecare rută mteorologică îl constituie un eficient sistem de comunicaţie cu cale dublă. Primind de le navă raportul asupra condiţiilor meteo din zonă, agenţia consultivă poate confirma sau modifica previziunile sale; recepţionând variaţiile în timpul deplasării, nava poate beneficia de informaţii mai actuale decât cele în posesia cărora era la începutul voiajului.
Rute meteorologice la bord (autonome)
Existenţa unui receptor fac-simile la bord poate permite trasarea unei rute meteorologice (ruta de durată minimă). Determinarea unei rute meteorologice la bord se face prin metoda manuală a lui R. James, prezentată în paragraful următor, şi pune probleme analoage cu cea făcută la uscat. Numărul mai mic de informaţii disponibile la bord faţă de centrele de la uscat este în parte compensat de faptul că, comandantul are posibilitatea evaluării cu precizie mai mare şi rapid situaţia locală. Pe de altă parte navigatorul cunoaşte mai bine decât oricare altul caracteristicile navei proprii şi acesta este principalul argument în alegerea rutelor tactice mai potrivite.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu