Navigaţia în zone cu gheţuri

Serviciul de supraveghere al gheţurilor

Pierderile de nave prilejuite de coliziunea acestora cu icebergurile, precum şi pericolele create în urma imobilizării lor în câmpurile de gheaţă au determinat crearea unui sistem de avertizare a tuturor navelor ale căror rute trec prin zone cu gheţuri plutitoare.
Astfel, în urma scufundării trans-atlanticului "Titanic" în 1912, se înfiinţează începând cu anul 1913 un serviciu de cercetare a gheţurilor care a primit sarcina să descopere câmpurile de gheaţă şi icebergurile, semnalând poziţiile acestora navelor din zonă.
În prezent aceste serviciu funcţionează cu prevederile regulilor 5, 6 din Capitolul V al Convenţiei SOLAS, reguli care prevăd: Guvernele contractante se angajează să menţină un serviciu de supraveghere a gheţurilor şi un serviciu de studiu şi observare a regimului gheţurilor în Atlanticul de Nord. Pe timpul întregului sezon al gheţurilor vor fi supravegheate limitele de SE, S şi SW ale regimului icebergurilor în vecinătatea Marilor Bancuri din Terra Nova, cu scopul de a furniza navelor, informaţii cu privire la zona periculoasă, de a studia regimul gheţurilor în general şi de a acorda asistenţă navelor şi echipajelor care au nevoie de ajutor in zona de acţiune a navelor de patrulare, zona cuprinsă între paralelele de 39° - 49° N şi meridianele de 42° - 60° W. Supravegherea se face anual de la începutul lui Februarie până la sfârşitul lui Iunie iar în restul anului după necesităţi.
Supravegherea se realizează cu nave specializate - spărgătoare de gheaţă, remorchere puternice, avioane de mare autonomie, sateliţi. Aceste mijloace pot fi însărcinate şi cu alte funcţii de către guvernul însărcinat cu executarea acestui serviciu, cu condiţia ca aceste funcţii să nu împiedice obiectivul principal şi să nu mărească cheltuielile. Acest serviciu este administrat de Guvernul Statelor Unite ale Americii. Guvernele contractante interesate în aceste servicii se angajează să contribuie la cheltuielile de întreţinere şi funcţionare a acestor servicii. Contribuţia va fi stabilită pe baza tonajului registrul brut total al navelor fiecărui guvern contractant care trec prin zona supravegheată.
De asemenea pot contribui la plată şi alte guverne necontractante care sunt interesate.
Guvernul SUA va justifica anual toate cheltuielile făcute.
Navele patrulei, transmit zilnic prin radio, informaţii despre câmpurile de gheaţă şi gheţari plutitori la orele 00:00 şi 12:00 GMT.
De asemenea navele din zona supravegheată au obligaţia să transmită din 6 în 6 ore rapoarte cuprinzând următoarele date:
-- poziţia;
-- drumul adevărat;
-- viteza;
-- vizibilitatea;
-- temperatura apei şi aerului;
-- viteza şi direcţia vântului;
-- poziţia câmpurilor de gheaţă sau icebergurilor;
-- înălţimea gheţii deasupra mării.
Omisiunea transmiterii se sancţionează cu amendă, aplicată Comandantului navei în primul port de escală.
De menţionat că Convenţia SOLAS extinde obligaţia comandantului oricărei nave care se găseşte în prezenţa gheţurilor (indiferent de zonă), epave sau a oricăror pericole de navigaţie sau a unei furtuni tropicale, sau temperaturi ale aerului inferioare punctului de îngheţ însoţite de vânturi sau valuri puternice (10 BF) care pot provoca grave acumulări de gheaţă pe suprastructuri, de a transmite prin toate mijloacele de care dispun navele din apropiere, şi primului punct de coastă cu care poate comunica cu rugămintea de a o o transmite autorităţilor competente. Dacă mesajul este transmis prin telegrafie, el va fi precedat de semnalul de siguranţă T T T.