Tipuri de nave

Tipuri de Nave

In continuare voi propune unul din cele mai ample subiecte, suntem un blog care prezentam: instalatii navale, navigatie, poze cu nave dar am omis sa spunem un lucru foarte important: Cate tipuri de nave exista?, raspunsul: foarte multe tipuri, de aceea in urmatoarele articole voi incerca sa adun cat mai multe articole cuprinzant tipuri de nave, insa o scurta clasificare ar arata asa:
-- Hight speed Craft
-- Fishing Vessels
-- Offshore
-- Harbor/ocean
-- Dry cargo shyps
-- Liquid cargo ships
-- Multi hulls
-- Small waterplane area twin-hull (SWATH)
-- Surface Efect Ship (SES)
-- Hidrofoil
-- Wing in ground efect
-- Trawlers
-- Supply ship
-- Pipe Layers
-- Crane barges
-- Drill ships
-- Production platforms
-- Floating production and storage unit
-- Cable layers
-- Tugs
-- Salvage
-- Tenders
-- Floating dry doks
-- Tramps
-- Bulk carriers
-- Cargo liner
-- Container vessels
-- Barge carriers
-- RO-RO Ships
-- Refrigerated cargo ships
-- Oil tankers
-- Liquefied gas carriers
-- Passenger ships
-- Chemechal carrier
-- Liners
-- Cruse ships
-- Chross chanal feries
-- Coastal feries
-- Harbour feries
-- Submersibles
-- Warships
-- Factory ship

Fiecare din aceste subcategorii se poate împărţi la rândul ei. Această listă este după tipul navelor, dar se pot face categorii şi după modul în care se deplasează, după energia folosită pentru propulsie .... samd.

Clasificare nave

O clasificare generală a navelor cuprinde nave civile şi nave militare. Tipuri de nave civile:
-- nave de pasageri (zise popular „vapoare"), printre care pacheboturi, nave de croazieră, hidrobuze;
-- nave de transport pentru autovehicule şi pasageri sau feriboturi/RoRo;
-- nave de mărfuri uscate sau cargouri;
-- nave petroliere sau nave-tancuri;
-- nave portcontainere;
-- nave de pescuit sau pescadoare;
-- nave frigorifice;
-- nave tehnice (drăgi, şalande, deroşeze, sonete etc.);
-- nave speciale (de cercetări ştiinţifice oceanografice sau avizouri, puitoare de cabluri sau cabliere, de scafandri, de ranfluare, de stingerea incendiilor, de salvare, depoluatoare etc.);
-- nave portuare şi de deservirea navigaţiei (remorchere, spărgătoare de gheaţă, pilotine, „nave-far", „nave hidrografice" etc.);
-- nave auxiliare (şlepuri, nave de depozit, tancuri de apă şi de combustibil, macarale şi elevatoare plutitoare, nave de pompare etc.).

Barcaz - Definiţie, utilizare

Barcaz (sinonime barcă cu motor; şalupă). Ambarcaţiune de serviciu curent în porturi, rade şi la gurile fluviilor, destinată transporturilor rapide de persoane şi materiale sau pentru remorcaje uşoare, fiecare tip purtând denumirea sa specifică.
Unele nave oceanice mari au la bord o asemenea ambarcaţiune. Poate fi puntată sau nepuntată şi are propulsie mecanică.

Doc plutitor - Definiţie, compunere, utilizare

Un doc plutitor este o construcţie plutitoare folosită, pentru ridicarea navelor din apă în vederea întreţinerii şi reparaţiilor la opera vie. Este format dintr-un ponton mare compartimentat sau din mai multe pontoane separate, legate rigid între ele, constituind o punte rezistentă ce susţine nava sau navele andocate. Docul este mărginit într-un bord sau în ambele borduri de compartimente etanşe înalte, numite „bajoaiere", în care sunt plasate instalaţiile de pompare, punctul de comandă, uzina electrică, ateliere, locuinţe etc.
Pe puntea bajoaierelor sunt instalate macarale mobile cu portal, cu ajutorul cărora sunt manipulate greutăţile mari.
Pe puntea docului se aranjează „calajul", în funcţie de dimensiunea şi forma navei.
Pentru andocarea navei se inundă compartimentele pontonului până ce întreaga construcţie se afundă cu calajul la pescajul ce asigură intrarea navei; după intrarea şi centrarea navei pe scaune se evacuează lent apa din compartimentele etanşe şi docul, împreună cu nava, se ridică la suprafaţă.

Ponton - Definiţie, utilizări

Un ponton este o construcţie plutitoare metalică, din lemn sau compozit, cu fundul plat, puntea plană (fără selatură), cu secţiunea transversală dreptunghiulară. Este de regulă nepropulsat. Se utilizează ca platformă la încărcarea şi descărcarea navelor care nu operează la cheu. Dotat cu gruie sau macarale se foloseşte la lucrări hidrotehnice. Un ponton de transport (bac) este un mijloc plutitor portuar cu punte platformă, folosit pentru transportul mărfurilor de la navă la cheu şi invers. Deşi nu are mijloace de propulsie, totuşi în unele ţări este considerat ca navă din punct de vedere juridic.

Navă depoluatoare - Definiţie

O navă depoluatoare este o navă concepută şi echipată pentru combaterea poluării apei, survenită mai ales prin deversări de hidrocarburi. Poluarea poate fi accidentală, prin naufragiu, sau intenţionată, prin purjarea rezervoarelor.
Nava depoluatoare are ataşată o benă pentru preluarea macrodeşeurilor, posedă instalaţii de recuperare a hidrocarburilor, de evacuare a apelor depoluate şi dispune de aparate pentru răspândirea dispersanţilor.

Şlepul - Definiţie, clasificare

Şlepul este denumirea generică pentru diferitele tipuri de mijloace plutitoare construite din oţel, lemn sau beton, cu fundul plat, corp cu forme pline, puntate sau nepuntate, de regulă fără propulsie şi care se folosesc în porturi, rade, raioane de mare adăpostite şi pe scară largă pe canaluri şi fluvii, pentru transporturi de mărfuri în vrac (cereale, cărbuni, minereu, piatră, ciment, nisip, lemnărie etc), cât şi pentru diferite servicii de întreţinere şi lucrări portuare.
În multe porturi sunt întrebuinţate pentru transportul mărfurilor de la nave la cheu şi invers sau mai ales în operaţii de alimbare.
Tipul cel mai reprezentativ, şlepul, este de construcţie metalică, puntat, cu bordajul vertical, prova bombată şi pupa rotundă. Are guri de magazie mari, închise cu panouri metalice şi uneori dispune de granice. De regulă, nu are mijloace de propulsie proprii şi se remorchează; dar sunt şi şlepuri autopropulsate. Capacitatea de încărcare variază întrg 200 şi 4 000 t, iar pescajul între 1-4-4 m. La mare este folosit în principal pentru transportul de mărfuri în vrac şi coletărie, pe distanţe scurte şi în raioane adăpostite, iar pe fluvii şi canaluri în acelaşi scop, pe orice distanţe.
Şlepurile fluviale acţionate prin împingere au pupa adaptată acestui sistem.
Tipurile diferenţiate cele mai frecvente din categoria şlepului sunt:
-- şlepul maritim, cu tonaje de peste 1 000 t
-- mahona sau limbul;
-- şlepul fluvial, ceamul, pletina;
-- şlepul autopropulsat;
-- şlepul tanc;
-- şlepul cu vele;
-- şalanda cu clapeţi;
-- pontonul de largare.

Remorcherul - Definiţie, utilizare

Un remorcher este o navă specială de dimensiuni relativ mici, dotată cu instalaţie de propulsie puternică în scopul efectuării remorcajelor maritime sau fluviale, manevrelor portuare şi uneori pentru intervenţii în caz de salvări şi incendii.
Se caracterizează prin manevrabilitate şi lungime redusă, printr-un raport mic între deplasament şi greutatea maşinilor şi prin linia chilei, care este oblică, cu pescaj mai mare la pupa în poziţie de asietă normală, pentru a preveni tendinţa de schimbare a asietei în timpul remorcajului şi pentru a păstra o bună stabilitate de drum prin deplasarea spre pupa a centrului de carenă. Remorcajul se face prin tracţiune, în cazul curselor lungi şi uneori prin împingere (la fluviu sau în cazul unor manevre portuare, în care scop este dotat cu vinci de remorcare).

Draga

O dragă este o navă tehnică destinată săpării sub apă pentru adâncirea sau nivelarea fundurilor, menţinerea adâncimii pe canalurile navigabile sau în bazinele portuare, colectarea de nisip, pietriş şi stuf, precum şi pentru lucrări de asanare. Este dotată cu un cadru de susţinere, cu instalaţii de forţă de săpat şi ridicat materialul escavat şi de evacuarea acestuia.
Drăgile pot fi maritime sau fluviale. Alte clasificări ţin cont de tipul instalaţiei de săpare şi de modul de evacuare.
După instalaţia de săpare folosită, drăgile pot fi:
-- dragă aspiratoare sau cu sorb;
-- dragă cu benă sau graifăr;
-- dragă cu cupe;
-- dragă cu lingură.
După modul de evacuare a materialului escavat se disting:
-- dragă cu jgheab;
-- dragă refulantă;
-- dragă purtătoare.

Mahona

O mahonă este o construcţie plutitoare rezistentă, în general asemănătoare cu şlepul, dar de dimensiuni relativ mai mici, folosită în alimbări şi mahonare. Se remorchează şi uneori, mai ales pe estuarele fluviilor cu maree, se manevrează cu ajutorul unor rame speciale. Termenul englez de "lighter" indică mai ales destinaţia şi mai puţin tipul de construcţie. În acest sens prin "lighter" se înţeleg simultan tipurile diferenţiate de mijloace plutitoare, atunci când sunt utilizate în alimbare; mahona, şalanda, şlep - pontonul, şlepul, ceamul, pletina etc. Atât termenul englez de "lighter" cît şi cel de "barge" cuprind cam aceleaşi tipuri de mijloace plutitoare.
Folosite ca "lighter" efectuează transporturi scurte (mahonare) legate de obicei de încărcarea sau descărcarea navelor aflate în rade sau bazine.
Folosite ca "barge" transportă mărfurile până în portul de destinaţie sau pe distanţe lungi.

Pluta

Pluta este un mijloc de transport pe apă pentru persoane sau bunuri materiale dar mai ales pentru transportul lemnului din care este confecţionată pluta. Pluta este formată din mai mulţi buşteni sau trunchiuri de copaci, fixaţi împreună, care plutesc pe apă fără a poseda, ca vaporul, un mijloc autonom de locomoţie, fiind transportaţi de către curentul apei. Astăzi acest mijloc de transport pe apă devine tot mai atractiv pentru turişti.
Azi se pot întâlni şi unele plute cu vâsle, pânze, sau cu motor, prevăzute cu o cârmă, dar în mod normal o plută este dusă de curentul apei. În anul 1947 Thor Heyerdahl a demonstrat practic, traversând cu pluta Kon-Tiki Oceanul Pacific, teoria care susţinea originea americană a polinezienilor. El a reuşit, într-o astfel de călătorie cu pluta, să navigheze din Peru, pe Oceanul Pacific, 7 800 km până la Raroia - Atol, în estul insulei Tahiti.

Crucişătorul

Crucişător este o navă militară de luptă (de război) rapidă, mai uşoară decât cuirasatul, care serveşte ca avangardă într-o escadră, la recunoaşteri etc. După nava de linie, este principala navă de luptă, ca deplasament, viteză şi armament.
Termenul vine din limba olandeză, în care Kruiser înseamnă "ceva care încrucişează". Termenul a fost preluat în limba germană ca Kreuzer iar în limba engleză ca cruising ship, respectiv cruiser.
Din punct de vedere istoric, denumirea se aplica celei mai mici nave care putea opera în misiuni independente, chiar dacă din punct de vedere al comenzii militare era încadrată într-o flotă. Alte tipuri de nave de luptă ca, de exemplu, distrugătoarele trebuiau să fie însoţite de nave de aprovizionare şi sprijin logistic.
În prezent, în războiul naval modern, practic nu mai există crucişătoare, conform definiţiei istorice, dar unele nave continuă să fie numite crucişătoare, datorită categoriilor de misiuni pe care le pot îndeplini.