abaft = înspre/spre pupa; la pupa, aproape de pupa; înapoia
abaft the beam = înapoia traversului
abaft the forepeak = înapoia forepicului
abandon = abandon, abandonare, părăsire a navei
abandon drill = exerciţiu de abandonare/părăsire a navei
abandon-ship bill = rol de abandon al navei
abandoned ship = navă abandonată
abeam = la/de la travers
abeam to port/starboard = la travers babors/tribord
able seaman = marinar brevetat
able ship/vessel = navă cu bune calităţi nautice
aboard = la bord pe navă
aboard ship = la bord, pe navă
about to anchor = gata de ancorat
about to proceed to sea = gata de plecare pe/în mare
about to sail =gata de plecare din port
above board = deasupra punţii
above deck = pe punte
above sea level = deasupra nivelului mării
above-water = de suprafaţă; deasupra apei, la suprafaţă
above-water damage = avarie la opera moartă
acceleration in pitch = accelraţie unghiulară a tangajului
acceleration in roll = acceleraţie unghiulară a ruliului
acceleration in jaw = acceleraţie unghiulară a ambardeei
access board = schelă de acces la bord/pe navă, trepină
access door = gură de vizitare
access hatch = gură de vizitare a magaziei
access to international/territorial waters = acces în apele internaţionale/teritoriale
accident boat = barcă de salvare (pe navele comerciale); barcă de intervenţie
accident insurance = asigurare împotriva intervenţiilor
accommodation = cabină de navă; repartizare a cabinelor la bordul navei
accommodation bulkhead = perete despărţitor de cabină; perete al încăperilor de locuit
accommodation deck = punte a cabinelor
accommodation for the crew = cabine pentru echipaj
accommodation ladder = scară de bord
accommodation ladder winch = vinci al scării de bord
accommodation rail = balustradă; copastie de lemn
accommodations = cabine, amenajări
across the bow = travers-prova
act = act, acţiune; lucrare
act, neglect or default of the master = acţiune, greşeală sau omisiune a comandantului
act of God = forţă majoră, calamitate naturală (folosit în contractul de navlosire şi conosament)
act of navigation = lege a navigaţiei
act of providence = caz de forţă majoră
additional duty = taxe vamale suplimentare
additional freight = navlu suplimentar
admirality anchor = ancoră tip amiralitate (cu braţe fixe şi cu traversă)
admirality chart = hartă marină
admirality distance table = table de distanţe a amiralităţii
admirality List of Lights, Fog Signals and Visual Time Signals = carte a farurilor, semnalelor de ceaţă şi a semnalelor orare vizuale
admirality list of radio signals = carte a radiofarurilor
admirality notices to mariners = avize pentru navigatori ale amiralităţii
admirality sailing directions = cărţi pilot ale amiralităţii
admirality tide tables = table de maree ale amiralităţii
adrift = derivat de vânt sau curent
aerial = antenă radio
aerial antenna = antenă exterioară
to affreight = a navlosi; a închiria o navă
affreighter = navlositor
affreightment = navlosire
aft = la pupa, din pupa, spre pupa, de la pupa
aft draft = pescaj pupa
aft heavy = apupat
aft thruster = propulsor pupa
aft trim = asietă pupa
after = din/dinspre pupa; la/spre pupa; înapoi
after back spring = şpring pupa înapoi
after beam = după travers
after bearing = relevment pupa
after bow spring = şpring prova înapoi
after breast rope = traversă pupa
after bulkhead = perete etanş pupa
after capstan = cabestan pupa
after draft = pescaj pupa
after end/afterend = extremitate pupa
after hatch(way) = gură de magazie pupa
after hatch(way) coaming = ramă a gurii de magazie pupa
after head spring = şpring prova înapoi
after hold/afterhold = magazie/hambar pupa
after light/afterlight = lumină de pupa
after mast/aftermast = catarg pupa
afterpeak = picul pupa, afterpic
after-peak bulkhead = perete de presetupă/afterpic
after-peak tank = tancul afterpic
after perpendicular = perpendiculară pupa
after post/afterpost = etambou
after quarter line = legătură pupa, parâmă de legare pupa
after quarter spring = şpring pupa înapoi
after rope = parâmă de legare pupa; legătură pupa
after spring = şpring pupa
after spring leading aft = şpring pupa înapoi
after spring leading forward = şpring pupa înainte
after steaming light = lumină de catarg pupa
after steering gear = instalaţie de guvernare pupa
after swim = carenă pupa
after waist spring = şpring centru înapoi
aftermost = situat la pupa; cel mai din pupa
addtional risk = risc suplimentar
aground = eşuat, pus pe uscat
ahead = înainte, în faţa;dinspre prova
ahead speed = viteză înainte
air dragt = tiraj de aer
air cushion = pernă de aer
air-cushion vessel = vas pe pernă de aer
air pressure = presiune atmosferică
air mass = masă de aer
air scuttle = iublou
air shaft = puţ de aerisire/ventilaţie
alidade = alidadă
to allot = a aloca, a repartiza
all risks = toate riscurile
all risks insurance = asigurare pentru toate riscurile
all risks policy = poliţă de asigurare pentru toate riscurile
all-round light = lumină vizibilăb pe între orizontul
alogside = acostat cu bordul; de-a lungul bordului; bord la bord
alongside landing = acostare cu bordul
alongside towing = remorcaj la ureche
aloof = în larg; la distanţă de coastă
to alter the course = a schimba de drum
alternating coloured light = lumină alternativă colorată
alternating fixed and flashing light = lumină alternativă fixă cu străluciri
alternating fixed and group flashing light = lumină alternativă fixă cu grup de sclipiri
alternating flashing light = lumină alternativă cu sclipiri
alternating group flashing light = lumină alternativă cu grup de sclipiri
alternating group occulting light = lumină alternativă cu grup de ocultaţii
alternating light = lumină alternativă
alternating occulting light = lumină alternativă cu ocultaţii
altitude azimuth = azimut calculat din înălţime
altitude angle = înălţime a astrului
altitude circle = vertical al astrului
altitude correction = corecţie de înălţime
altitude error = eroare de măsurare a înălţimii
altitude method = metodă a înălţimii
altitude of heavenly body = înălţime măsurătă la astru
altitude of a star = înălţime măsurată la stea
altitude of the Sun = înălţime măsurată la Soare
altitude parallax = paralaxă de înălţime
altitude rate error = eroare de calcul al înălţimii
always afloat = permanent în stare de plutire
always afloat or safely aground = permanent în stare de plutire sau eşuat fără pericol
amount insured = sumă asigurată
amount of cable aut = lungimea lanţului filat
amount of deviation = valoare a deviaţiei
amount of helm/rudder = unghi de cârmă
amount of yaw = unghi de ambardee
anchor = ancoră
at anchor = la ancoră, ancorat
to anchor = a ancora
anchor ahead and stern = a ancora în cap fix (cu ancorele prova şi pupa)
anchor arm = braţ de ancoră
anchor ball = bulă de navă ancorată
anchor bell = clopot prova/de ancoră
anchor bend = nod de ancoră
anchor blade = palmă/unghie de ancoră
anchor bolt = bulon de ancorare
anchor buoy = geamandură de ancoră
to anchor by the stern = a ancora cu ancora pupa
anchor cable = lanţ de ancoră; cablu de ancorare
anchor chain = lanţ de ancoră
anchor chain releasing device = dispozitiv de eliberare a lanţului de ancoră
anchor chain shackle = cheie de împreunare a porţiunilor lanţului de ancoră
anchor chamber = puţ al lanţului de ancoră
anchor crown = diamant al ancorei
anchor fluke = palmă de ancoră
anchor gear = instalaţie de ancorare
anchor ground = loc de ancoraj, loc de staţionare la ancoră
anchor handling = manipulare a ancorei
anchor-handling crane = macara de manipulare a ancorei
anchor-handling windlass = vinci de ancoră
anchor hawse = nară de ancoră
to anchor head and stern = a ancora în cap fix
anchor hold = forţă de ţinere a ancorei
anchor lashing = boţare a ancorei
anchor line/rope = parâmă/barbetă/lanţ de ancoră
anchor palm = palmă de ancoră
anchor shaft/shank = fus al ancorei
anchor signal = semnal de ancoraj
anchor stock = traversă de ancoră
anchor stopper = boţ de ancoră
anchor watch = cart/veghe la ancoră
anchor winch/windlass = vinci de ancoră
anchorage = ancoraj, loc de ancorare, ancorare, staţionare la ancoră; taxe de ancorare
anchorage apparatus = instalaţie de ancorare
anchorage area = zonă de ancoraj
anchorage buoy = geamandură de ancoraj/de radă
anchorage dues/duty = taxe de ancoraj
anchorage ground = loc de ancoraj; fund favorabil ancorării
anemometer = anemometru
angle at the pole = unghi la pol
angle observation = măsurare a unghiului/înălţimii cu sextantul
angle of altitude = unghi al astrului
angle of approach = unghi de venire la acostare (faţă de cheu)
angle of the bow = relevment prova la ţintă
angle of convergence = corecţie ortodromică
angle of drift/leeway = unghi de derivă
angle of flooding = unghi de inundare
angle of list/loll = unghi de canarisire
angle of rudder = unghi de cârmă
angle of swing = unghi de întoarcere pe ancoră
to angle the rudder = a pune cârma
annual variation of declination = variaţie anuală a declinaţiei magnetice
to answer the helm/rudder = a asculta de cârmă
anticyclone = anticiclon
apparatus = aparat, dispozitiv, instrument
apparent altitude = înălţime vizibilă; înălţime aparentă
apparent daily motion = mişcare diurnă aparentă
apparent day = zi adevărată/solară
apparent diurnal motion = mişcare diurnă aparentă
apparent horizon = orizont aparent/vizibil
apparent solar day = zi solară adevărată
apparent solar time = timp solar adevărat (local sau la Greenwich)
apparent time = timp (solar) adevărat
appliance = dispozitiv, instrument, instalaţie
appraisal = prevenire, avertizare, apreciere
approach = apropiere, aterizare
approach area = zonă de aterizare/apropiere
approach beacon = radiofar de aterizare
approach buoy = geamandură de aterizare/acces/intrare
approach channel = pasă/canal de acces
approach fairway = pasă de acces
to approach the land = a ateriza pe coastă, a se apropia de uscat
approach navigation = navigaţie în apropierea coastei
approved life buoy = colac de salvare aprobat
arc of the great circle = arc de cerc mare; ortodromă
arc of horizon = sector de orizont
arc of visibility = sector de vizibilitate
artic patrol vessel = navă de patrulare arctică
as = la fel de, precum
as a fleet = alcătuind o flotă
assessment = evaluare, estimare, apreciere, stabilire
assignment = acordare, cesiune, transfer
astern = mers/marş înapoi
astern going/motion = mers/marş înapoi
astronomic(al) bearing = relevment astronomic
astromonic(al) declination = declinaţie astronomică
astronomic(al) ephemeris = efemeridă astronomică
astronomic(al) equator = ecuator astronomic
astronomic(al) fix = punct astronomic
astronomic(al) horizon = orizont astronomic
astronomic(al) latitude = latitudine astronomică
astronomic(al) longitude = longitudine astronomică
astronomic(al) meridian = meridian astronomic
astronomic(al) navigation = navigaţie astronomică
astronomic(al) observation = observaţie astronomică
astronomic(al) parallel = paralel astronomic
astronomic(al) position = punct/poziţie astronomic(ă)
astronomic(al) position finding = determinare a punctului astronomic
astronomic(al) position line = dreaptă de înălţime, linie de poziţie astronomică
astronomic(al) refraction = refracţie astronomică
astronomic(al) sight = observaţie astronomică
astronomic(al) triangle = triunghi sferic de poziţie, triunghi astronomic
*to be/to lie/to ride/ to stand at anchor = a sta la ancoră, a fi ancorat
*to cast/to drop anchor = a fundarisi ancora
*to weigh anchor = a vira/a ridica ancora
*to swing at anchor = a gira la ancoră
*to heave the anchor = a ridica ancora
athwartships = transversal
aurora = auroră
available depth = adâncime disponibilă
Sper să pot aduna aici toate informaţiile legate de vapoare, mări şi oceane, într-un cuvânt tot ce ţine de navigaţie.
miercuri, 26 noiembrie 2008
duminică, 23 noiembrie 2008
luni, 17 noiembrie 2008
duminică, 21 septembrie 2008
Războiul din Pacific - Al doilea război chino-japonez
În 1936, Chiang a fost răpit de Zhang Xueliang. Ca o condiţie a eliberării sale, Chiang a acceptat să formeze un front unit cu forţele comuniste pentru lupta împotriva japonezilor. La scurtă vreme după aceasta, pe 7 iulie 1937, a izbucnit Incidentul de la podul Marco Polo, care a oferit pretextul pentru declansarea oficială a războiului între Republica China şi Imperiul Japonez. Deşi naţionaliştii şi comuniştii aveau să coopereze în mai multe campanii militare împotriva Japoniei şi au căutat să creeze un front naţional unit împotriva invadatorilor, Mao Zedong a refuzat să se subordoneze direct Kuomintangului, obiectivul pe termen lung al comuniştilor rămânând revoluţia socială. În 1939, armata comunistă era compusă din aproximativ 500.000 de oameni, total independente de structurile de comandă ale KMT.
În 1939, forţele japoneze au încercat să invadeze Orientul Îndepărtat Sovietic atacând din Manciuria. Atacul lor a fost stopat în timpul luptelor de la Halhin Gol de o forţă mixtă sovieto-mongolă condusă de Gheorghi Jukov. Această victorie sovieto-mongolă a oprit expansiunea niponă spre nord, iar Japonia şi URSS au păstrat o pace fragilă până în 1945.
De-a lungul deceniului al patrulea, Japonia a reuşit să piardă simpatia opiniei publice din ţările occidentale, în special din Statele Unite şi Regatul Unit. După aşa-numitul incident Panay, opinia publică americană a devenit clar antijaponeză.
Pe la 1941, conflictul intrase într-un punct mort. Japonezii ocupaseră cea mai mare parte a nordului şi centrului Chinei, Kuomintang se retrăsese spre interiorul ţării şi stabilise o capitală temporară la Chungking, iar comuniştii controlau zona din Shaanxi. În plus, trebuie spus că japonezii controlau cu anumite limite zonele mai sus-amintite. Niponii controlau căile ferate şi pricipalele oraşe, dar nu aveau o prezenţă semnificativă în vastele zonel rurale chinezeşti. Orice ofensivă împotriva forţelor regulate chineze, care se retrăgeau şi se regrupau, era îngreunătă de terenul muntos din sud-vestul ţării, în vreme ce forţelor comuniste organizaseră un război de guerilă generalizat şi activităţi de sabotaj în centrul şi estul ţării, în spatele liniilor nipone. Japonezii au sprijinit mai multe guverne marionetă, unul dintre cele mai cunoscute fiind cel condus de Wang Jingwei. Comportamentul brutal al forţelor de ocupaţie şi prea puţinele responsabilităţi lăsate guvernelor locale, au făcut ca acestea din urmă să nu reprezinte în ochii populaţiei alternative viabile la guvernul lui Chiang. Japonezii nu erau dispuşi să negocieze direct cu Chiang şi încercau să creeze francturi în frontul unit chinez.
În 1939, forţele japoneze au încercat să invadeze Orientul Îndepărtat Sovietic atacând din Manciuria. Atacul lor a fost stopat în timpul luptelor de la Halhin Gol de o forţă mixtă sovieto-mongolă condusă de Gheorghi Jukov. Această victorie sovieto-mongolă a oprit expansiunea niponă spre nord, iar Japonia şi URSS au păstrat o pace fragilă până în 1945.
De-a lungul deceniului al patrulea, Japonia a reuşit să piardă simpatia opiniei publice din ţările occidentale, în special din Statele Unite şi Regatul Unit. După aşa-numitul incident Panay, opinia publică americană a devenit clar antijaponeză.
Pe la 1941, conflictul intrase într-un punct mort. Japonezii ocupaseră cea mai mare parte a nordului şi centrului Chinei, Kuomintang se retrăsese spre interiorul ţării şi stabilise o capitală temporară la Chungking, iar comuniştii controlau zona din Shaanxi. În plus, trebuie spus că japonezii controlau cu anumite limite zonele mai sus-amintite. Niponii controlau căile ferate şi pricipalele oraşe, dar nu aveau o prezenţă semnificativă în vastele zonel rurale chinezeşti. Orice ofensivă împotriva forţelor regulate chineze, care se retrăgeau şi se regrupau, era îngreunătă de terenul muntos din sud-vestul ţării, în vreme ce forţelor comuniste organizaseră un război de guerilă generalizat şi activităţi de sabotaj în centrul şi estul ţării, în spatele liniilor nipone. Japonezii au sprijinit mai multe guverne marionetă, unul dintre cele mai cunoscute fiind cel condus de Wang Jingwei. Comportamentul brutal al forţelor de ocupaţie şi prea puţinele responsabilităţi lăsate guvernelor locale, au făcut ca acestea din urmă să nu reprezinte în ochii populaţiei alternative viabile la guvernul lui Chiang. Japonezii nu erau dispuşi să negocieze direct cu Chiang şi încercau să creeze francturi în frontul unit chinez.
sâmbătă, 20 septembrie 2008
Războiul din Pacific - Conflictul dintre China şi Japonia -- Contextul general
Rădăcinile conflictului pot fi găsite în secolul al XIX-lea, când haosul politic din China a fost exploatat imediat de o Japonie aflată în plin proces de modernizare şi expansiune. În timpul ultimelor decenii ale secolului al XIX-lea şi primii ani ai celui de-al XX-a, Japonia a intervenit şi în cele din urmă a anexat Coreeea şi şi-a extins influenţa economică şi politică în China, în mod special în Manciuria. Această expansiune niponă a fost favorizată de faptul că în China puterea politică era fragmentată între diferiţi dictatori militari locali, iar guvernul central avea doar un control parţial asupra ţării.
Totuşi, situaţia a început să se schimbe în deceniul al treilea, China a început să se întărească şi s-a dovedit tot mai dornică să reziste presiunilor japoneze. În 1927, generalisimul Chiang Kai-shek şi Armata Naţională Revoluţionară a Kuomintangului (KMT) au organizat Expediţia nordestică. Chiang a reuşit să învingă dictatorii militari din sudul şi centrul ţării şi a început procesul de supunere a seniorilor războiului din nordul Chinei. Temându-se că dictatorul militar din Manciuria, Zhang Xueliang, era pe punctul de a se supune guvernului central chinez, japonezii au regizat Incidentul Mukden din 1931 şi au ocupat Manciuria, proclamând înfiinţarea unui nou stat , Manchukuo, un stat marionetă nipon. În fruntea acestui stat a fost pus fostul împărat al Chinei, Henry Pu Yi.
Obiectivele japoneze în China vizau menţinerea aprovizionării cu materii prime, în condiţia menţinerii în regiune a unor regimuri locale care să nu acţioneze împotriva intereselor nipone. Deşi acţiunile japoneze nu păreau cu nimic diferite de cele ale altor puteri coloniale care acţionaseră în regiune în secolul al XIX-lea, de prin 1930, sub influenţa celor 14 puncte wilsoniene, folosirea forţei militare în sprijinul colonialismului nu mai era considerată de comunitatea internaţională o comportare potrivită.
Intervenţia japoneză din Manciuria a fost aspru criticată în comunitatea internaţională şi a dus la retragerea Japoniei din Liga Naţiunilor. În deceniul al patrulea, conflictul dintre China şi Japonia a ajuns într-un punct mort, Chiang fiind mult mai interesat de elilminarea forţelor comuniştilor chinezi, pe care le considera un pericol mult mai important decât cel reprezentat de japonezi.
Deşi la început au cooperat în cadrul Expediţiei nordice, în perioada 1930-1934, Kuomintangul şi comuniştii au intrat într-un conflict deschis. Japonezii au exploatat luptele interne din China pentru a face noi incursiuni precum debarcarea de la Shanghai din 1932.
Între timp, în Japonia, asasinatele făptuire de o serie de organizaţii secrete şi efectele Marii crize economice au dus treptat la pierderea controlului civililor asupra guvernului în favoarea militarilor. În plus, înaltele comandamente militare nu aveau decât un control limitat asupra armatelor terestre, care acţionau de cele mai multe ori în propriul lor interes, de multe ori în contradicţie cu interesele generale ale naţiunii. Pentru justificarea expansiunii, niponii foloseau ca justificare panasianismul. Esenţa acestei politici a fost sintetizate cel mai bine de "doctrina Amo" din 1934, (după numele lui Eiji Amo, şeful departamentului de informaţii al Ministerului de Externe al Japoniei). Cunoscută şi ca "Doctrina Monroe a Asiei", aceasta anunţa intenţia Japoniei de adoptare în relaţia cu puterile europene a unei politici a "mâinilor libere" în China, negând astfel politica porţilor deschise. Noua doctrină afirma că Japonia este singurul lider regional în asigurarea securităţii în Asia de est, arogându-şi inclusiv sarcina combaterii comunismului. De faot, motivele economice erau principalii factori care au dus la invadarea Chinei. În timpul Marii Crize Economice, exporturile nipone către Europa şi America au scăzut în mod dramatic, iar Japonia a găsit soluţia dominării Chinei din punct de vedere politic şi economic pentru asigurarea unei pieţe stabile. În perioada care a dus la războiul pe scară largă din 1937, japonezii au folosit limitat forţa în conflicte locale pentru a obliga China să renunţe la politica protecţionistă şi să interzică activităţile sau boicoturile antijaponeze, acolo unde apăreau aceste.
Totuşi, situaţia a început să se schimbe în deceniul al treilea, China a început să se întărească şi s-a dovedit tot mai dornică să reziste presiunilor japoneze. În 1927, generalisimul Chiang Kai-shek şi Armata Naţională Revoluţionară a Kuomintangului (KMT) au organizat Expediţia nordestică. Chiang a reuşit să învingă dictatorii militari din sudul şi centrul ţării şi a început procesul de supunere a seniorilor războiului din nordul Chinei. Temându-se că dictatorul militar din Manciuria, Zhang Xueliang, era pe punctul de a se supune guvernului central chinez, japonezii au regizat Incidentul Mukden din 1931 şi au ocupat Manciuria, proclamând înfiinţarea unui nou stat , Manchukuo, un stat marionetă nipon. În fruntea acestui stat a fost pus fostul împărat al Chinei, Henry Pu Yi.
Obiectivele japoneze în China vizau menţinerea aprovizionării cu materii prime, în condiţia menţinerii în regiune a unor regimuri locale care să nu acţioneze împotriva intereselor nipone. Deşi acţiunile japoneze nu păreau cu nimic diferite de cele ale altor puteri coloniale care acţionaseră în regiune în secolul al XIX-lea, de prin 1930, sub influenţa celor 14 puncte wilsoniene, folosirea forţei militare în sprijinul colonialismului nu mai era considerată de comunitatea internaţională o comportare potrivită.
Intervenţia japoneză din Manciuria a fost aspru criticată în comunitatea internaţională şi a dus la retragerea Japoniei din Liga Naţiunilor. În deceniul al patrulea, conflictul dintre China şi Japonia a ajuns într-un punct mort, Chiang fiind mult mai interesat de elilminarea forţelor comuniştilor chinezi, pe care le considera un pericol mult mai important decât cel reprezentat de japonezi.
Deşi la început au cooperat în cadrul Expediţiei nordice, în perioada 1930-1934, Kuomintangul şi comuniştii au intrat într-un conflict deschis. Japonezii au exploatat luptele interne din China pentru a face noi incursiuni precum debarcarea de la Shanghai din 1932.
Între timp, în Japonia, asasinatele făptuire de o serie de organizaţii secrete şi efectele Marii crize economice au dus treptat la pierderea controlului civililor asupra guvernului în favoarea militarilor. În plus, înaltele comandamente militare nu aveau decât un control limitat asupra armatelor terestre, care acţionau de cele mai multe ori în propriul lor interes, de multe ori în contradicţie cu interesele generale ale naţiunii. Pentru justificarea expansiunii, niponii foloseau ca justificare panasianismul. Esenţa acestei politici a fost sintetizate cel mai bine de "doctrina Amo" din 1934, (după numele lui Eiji Amo, şeful departamentului de informaţii al Ministerului de Externe al Japoniei). Cunoscută şi ca "Doctrina Monroe a Asiei", aceasta anunţa intenţia Japoniei de adoptare în relaţia cu puterile europene a unei politici a "mâinilor libere" în China, negând astfel politica porţilor deschise. Noua doctrină afirma că Japonia este singurul lider regional în asigurarea securităţii în Asia de est, arogându-şi inclusiv sarcina combaterii comunismului. De faot, motivele economice erau principalii factori care au dus la invadarea Chinei. În timpul Marii Crize Economice, exporturile nipone către Europa şi America au scăzut în mod dramatic, iar Japonia a găsit soluţia dominării Chinei din punct de vedere politic şi economic pentru asigurarea unei pieţe stabile. În perioada care a dus la războiul pe scară largă din 1937, japonezii au folosit limitat forţa în conflicte locale pentru a obliga China să renunţe la politica protecţionistă şi să interzică activităţile sau boicoturile antijaponeze, acolo unde apăreau aceste.
duminică, 14 septembrie 2008
Războiul din Pacific - Teatre de luptă
Între 1942 şi 1945, au existat patru teatre principale de conflict în cadrul Războiului din Pacific, şi anume:
-- China;
-- Oceanul Pacific central;
-- Asia de sud-est;
-- Asia de sud-vest.
Istoricii militari americani consideră că au existat numai două teatre de operaţiuni:
-- Teatrul de operaţiuni Pacific (PTO);
-- Teatrul de operaţiuni China-India-Burma (CBI).
Această împărţire nu ţine seama de faptul că acestor teatre de luptă nu le corespundeau comenduiri operaţionale distincte. În cadrul Teatrului de operaţiuni Pacific, controlul forţelor lor era împărţit între Comenduirile Regiunilor Oceanului Pacific şi Comenduirea Pacificului de sud-vest.
În 1945, pentru o scurtă perioadă mai înainte de capitularea Japoniei, Uniunea Sovietică şi aliaţii ei mongoli au atacat forţele japoneze din Manciuria, în nord-vestul Chinei.
-- China;
-- Oceanul Pacific central;
-- Asia de sud-est;
-- Asia de sud-vest.
Istoricii militari americani consideră că au existat numai două teatre de operaţiuni:
-- Teatrul de operaţiuni Pacific (PTO);
-- Teatrul de operaţiuni China-India-Burma (CBI).
Această împărţire nu ţine seama de faptul că acestor teatre de luptă nu le corespundeau comenduiri operaţionale distincte. În cadrul Teatrului de operaţiuni Pacific, controlul forţelor lor era împărţit între Comenduirile Regiunilor Oceanului Pacific şi Comenduirea Pacificului de sud-vest.
În 1945, pentru o scurtă perioadă mai înainte de capitularea Japoniei, Uniunea Sovietică şi aliaţii ei mongoli au atacat forţele japoneze din Manciuria, în nord-vestul Chinei.
Războiul din Pacific - Participanţi
Principalii Aliaţi participanţi au fost Statele Unite, China şi Regatul Unit (incluzând forţele din India Britanică), Australia şi Noua Zeelandă. Olanda, Canada, Mexic, Forţele Franceze Libere şi multe alte state (în principal colonii britanice au participat de asemenea. Uniunea Sovietică a participat la două conflicte scurte războaie de frontieră (bătălia de la Lacul Hasan şi bătălia de la Halhin Gol) cu Japonia în 1938 şi 1939, după care a rămas neutră în până în august 1945, când s-a alăturat efortului aliat, invadând Manchukuo în cadrul Operaţiunii Furtună de August.
Statele Axei care au sprijinit Japonia au fost statele marionetă Manchukuo şi cel cojndus de Wang Jingwei (care controla regiunile de coastă ale Chinei). Tailanda s-a alăturat Axei după ce a fost constrânsă să facă un asemenea pas, iar armata sa a participat în Camapania din Burma. Japonia a înrolat mulţi soldaţi din coloniile sale Coreea şi Formosa (Taiwanul din zilele noastre). Germania Nazistă şi Italia Fascistă au sprininit acţiunile japoneze prin intervenţia forţelor lor navale, care au fost însă de mică amploare.
Statele Axei care au sprijinit Japonia au fost statele marionetă Manchukuo şi cel cojndus de Wang Jingwei (care controla regiunile de coastă ale Chinei). Tailanda s-a alăturat Axei după ce a fost constrânsă să facă un asemenea pas, iar armata sa a participat în Camapania din Burma. Japonia a înrolat mulţi soldaţi din coloniile sale Coreea şi Formosa (Taiwanul din zilele noastre). Germania Nazistă şi Italia Fascistă au sprininit acţiunile japoneze prin intervenţia forţelor lor navale, care au fost însă de mică amploare.
sâmbătă, 13 septembrie 2008
Războiul din Pacific - Parte al celui de al doilea război mondial
Perioada: 7 iulie 1937–9 septembrie 1945
Locaţia: Asia, Oceanul Pacific, insulele sale şi ţările riverane
Rezultat: Victoria Aliaţilor, Capitularea necondiţionată a Japoniei
Motivul de război: Expansionismul japonez
Războiul din Pacific a fost parte a celui celui de-al doilea război mondial, luptele derulându-se în Oceanul Pacific, insulele sale şi în Asia de răsărit, între 7 iulie 1937 şi 14 august 1945. Cele mai importante lupte au avut loc după ce Imperiul Japonez a atacat o serie de ţări, care au ajuns să fie cunoscuţi ca Aliaţii (sau Puterile aliate).
În zilele noastre, în Japonia se foloseşte denumirea "Războiul din Pacific", puţini dintre niponi referindu-se la conflict ca la "Marele război din Asia de Est", termen adoptat în mod oficial de Cartierul General Imperial în 1941 şi scos în afara legii în 1945, în timpul ocupaţiei Japoniei.
Locaţia: Asia, Oceanul Pacific, insulele sale şi ţările riverane
Rezultat: Victoria Aliaţilor, Capitularea necondiţionată a Japoniei
Motivul de război: Expansionismul japonez
Războiul din Pacific a fost parte a celui celui de-al doilea război mondial, luptele derulându-se în Oceanul Pacific, insulele sale şi în Asia de răsărit, între 7 iulie 1937 şi 14 august 1945. Cele mai importante lupte au avut loc după ce Imperiul Japonez a atacat o serie de ţări, care au ajuns să fie cunoscuţi ca Aliaţii (sau Puterile aliate).
În zilele noastre, în Japonia se foloseşte denumirea "Războiul din Pacific", puţini dintre niponi referindu-se la conflict ca la "Marele război din Asia de Est", termen adoptat în mod oficial de Cartierul General Imperial în 1941 şi scos în afara legii în 1945, în timpul ocupaţiei Japoniei.
vineri, 5 septembrie 2008
miercuri, 3 septembrie 2008
Elementele componente ale instalaţiei de legare
Elemente pentru fixarea parâmelor de legare:
-- babalele, sunt coloane cilindrice, verticale, amplasate pe punţi în locuri convenabile şi servesc la legarea parâmelor (voltare). Pot fi simple sau în cruce, executate prin turnare sau sudare, fiind fixate de punte prin intermediul unei plăci sudate sau prinsă solid în buloane. Materialul de confecţionare a babalelor este oţelul sau fonta, dar la navele mici dotate cu parâme vegetale sau sintetice, se permite confecţionarea babalelor din aliaje;
-- bintele, sunt de aceiaşi construcţie ca şi babalele, dar sunt formate dintr-o singură coloană cu o traversă, având aceiaşi întrebuinţare ca şi babalele.
-- tacheţii sunt piese metalice sau din lemn sub formă de T, montaţi pe punte, copastie sau catarge. La tachet se ia volta parâmelor subţiri, la nave mici, şalupe, yachturi, ambarcaţiuni sportive;
-- babalele, sunt coloane cilindrice, verticale, amplasate pe punţi în locuri convenabile şi servesc la legarea parâmelor (voltare). Pot fi simple sau în cruce, executate prin turnare sau sudare, fiind fixate de punte prin intermediul unei plăci sudate sau prinsă solid în buloane. Materialul de confecţionare a babalelor este oţelul sau fonta, dar la navele mici dotate cu parâme vegetale sau sintetice, se permite confecţionarea babalelor din aliaje;
-- bintele, sunt de aceiaşi construcţie ca şi babalele, dar sunt formate dintr-o singură coloană cu o traversă, având aceiaşi întrebuinţare ca şi babalele.
-- tacheţii sunt piese metalice sau din lemn sub formă de T, montaţi pe punte, copastie sau catarge. La tachet se ia volta parâmelor subţiri, la nave mici, şalupe, yachturi, ambarcaţiuni sportive;
Tipuri de babale, binte şi stope de parâme
Abonați-vă la:
Postări (Atom)










