Powered By Blogger

duminică, 10 ianuarie 2010

Instalaţii navale

NOŢIUNI GENERALE PRIVIND INSTALAŢIILE NAVALE

Generalităţi. Clasificarea Instalaţiilor navale de bord

Nava este o construcţie complexă, destinată transportului de mărfuri sau pasageri, ori unor scopuri militare, cu corp etanş de formă hidrodinamică şi cu dotări deosebit de complexe (instalaţii), care îi asigură rolul funcţional.

În scopul realizării condiţiilor de siguranţa navigaţiei şi de vitalitate ale navei, orice navă maritimă sau fluvială are în structura sa un ansamblu de instalaţii de bord, caracterizate de tipul şi destinaţia navei.

Instalaţii navale de bord sunt sisteme electromecanice complexe, cu roluri bine definite în îmbarcarea şi debarcarea mărfurilor, congelarea şi păstrarea mărfurilor perisabile, asigurarea condiţiilor de trai pentru membrii echipajului, evacuarea peste bord a apelor reziduale pătrunse în compartimentele navei, menţinerea şi asigurarea vitalităţii navei, atât în marş cât şi în staţionare.

Trebuie avut în vedere ca, încă din faza de proiectare, orice sistem mecanic să fie astfel conceput, încât în exploatare să îndeplinească cerinţele impuse de registrul de clasificaţie sub a cărui supraveghere se construieşte nava, să ocupe un spaţiu cât mai redus, să poată funcţiona timp îndelungat în orice condiţii de navigaţie, să funcţioneze cu energia care se găseşte la bord şi să permită o deservire şi reparare uşoară.

Există multe criterii de clasificare a instalaţiilor navale, dar cel mai intuitiv este cel care are în vedere rolul funcţional (scopul) al instalaţiilor navale. Din punct de vedere al rolului funcţiona, instalaţiile navale se clasifică astfel:

1) Instalaţii energetice - sunt instalaţiile ce au drept scop transformarea diferitelor forme de energie aflate pe navă în alte forme de energie necesare acţionărilor propriu - zise.

La rândul lor instalaţiile energetice se clasifică după cum urmează:

a) instalaţii de propulsie - sunt instalaţiile ce obţin energia mecanică necesară propulsiei navei, din energia chimică sau atomică;

b) instalaţii energetice electrice - sunt instalaţiile ce au în componentă, ca piesă principală generatorul electric, acţionat de maşini cu ardere internă sau turbine şi produc energia electrică necesară instalaţiilor electrice de bord (in cazul în care energia electrică este utilizată la propulsia navei acestea au rolul de instalaţii principale);

c) instalaţii energetice de producere a aburului - sunt instalaţiile cu cazane de abur care transforma energia chimică (din arderea combustibilului greu) sau atomică în abur, pentru acţionarea turbinelor cu abur - în cazul în care instalaţia principală nu este acţionată cu abur se foloseşte o caldarină pentru acoperirea nevoilor bordului în acest sens;

d) instalaţiile energetice de producere a aerului comprimat - sunt instalaţiile care au în componenţă compresoare şi butelii de aer, ce transformă energia electrică în energie piezometrică înmagazinată în buteliile de aer (aerul comprimat se utilizează la bordul navei pentru lansarea motoarelor principale şi auxiliare şi totodată pentru acţionările pneumatice aflate la bord)

e) instalaţiile frigorifice - transformă energia mecanică în energie termică cu rol în obţinerea frigului.

2) Instalaţii cu tubulaturi - sunt instalaţiile care asigură transportul prin conducte şi reglarea parametrilor a unor anumite fluide, cu rol bine determinat în buna funcţionare a navei.

La rândul lor acestea se împart :

a) instalaţii cu tubulaturi aferente corpului :

-- instalaţia de balast (asigura asieta, stabilitatea şi flotabilitatea navei)

-- Instalaţia de santină (asigură îndepărtarea apelor reziduale rezultate din scurgerile accidentale sau intemperii);

-- instalaţia de marfă (asigură îmbarcarea - debarcarea produselor lichide);

-- instalaţia de prevenire şi stingere a incendiilor (are un rol bine definit în ceea ce priveşte vitalitatea navei);

-- instalaţia de alimentare cu apă (această instalaţie trebuie să asigure apa potabilă necesară consumului, apa tehnică şi apa de mare);

-- instalaţia de ventilaţie şi microclimat artificial (asigură la bordul navei condiţiile de confort pentru echipaj şi pasageri);

-- instalaţia de scurgeri şi evacuare a apelor uzate.

b) instalaţii cu tubulaturi de forţă - sunt instalaţiile prin care circulă fluide la presiuni ridicate şi ca atare conductele sunt deosebite din punct de vedere constructiv (din această categorie fac parte instalaţiile de răcire, de ungere, de lansare, de combustibil, etc.);

c) acţionările hidraulice - sunt instalaţiile ce au în componenţă maşini hidraulice (pompe şi motoare) deservite de tubulaturi prin care circulă fluide de lucru la presiuni foarte mari.

3) Instalaţii de punte – sunt instalaţiile ce asigură navigaţia şi contribuie la realizarea scopului utilitar al navei.

a) instalaţia de guvernare - are rolul bine definit de a îndeplini cerinţa de manevrabilitate a navei;

b) instalaţia de ancorare - cu rol de fixare a navei când se află în zona continentală;

c) instalaţia de salvare - asigură salvarea echipajului în caz de avarii;

d) instalaţia de manevră-legare - cu rol de fixare a navei în port în condiţii de siguranţă.

4) Instalaţii de navigaţie - asigură conducerea navei în siguranţă.

a ) instalaţiile pentru menţinerea drumului - pilot automat;

b) instalaţia pentru determinarea poziţiei navei - G.P.S.;

c)instalaţiile pentru determinarea adâncimii şi profilului acvatoriului – în această categorie intră radarele şi sondele;

d) instalaţia pentru determinarea vitezei navei – este dată şi de G.P.S;

e) instalaţia de radio-comunicaţii;

f) instalaţia de lumini de navigaţie;

miercuri, 11 noiembrie 2009

Tipuri de nave

Tipuri de Nave

In continuare voi propune unul din cele mai ample subiecte, suntem un blog care prezentam: instalatii navale, navigatie, poze cu nave dar am omis sa spunem un lucru foarte important: Cate tipuri de nave exista?, raspunsul: foarte multe tipuri, de aceea in urmatoarele articole voi incerca sa adun cat mai multe articole cuprinzant tipuri de nave, insa o scurta clasificare ar arata asa:
-- Hight speed Craft
-- Fishing Vessels
-- Offshore
-- Harbor/ocean
-- Dry cargo shyps
-- Liquid cargo ships
-- Multi hulls
-- Small waterplane area twin-hull (SWATH)
-- Surface Efect Ship (SES)
-- Hidrofoil
-- Wing in ground efect
-- Trawlers
-- Supply ship
-- Pipe Layers
-- Crane barges
-- Drill ships
-- Production platforms
-- Floating production and storage unit
-- Cable layers
-- Tugs
-- Salvage
-- Tenders
-- Floating dry doks
-- Tramps
-- Bulk carriers
-- Cargo liner
-- Container vessels
-- Barge carriers
-- RO-RO Ships
-- Refrigerated cargo ships
-- Oil tankers
-- Liquefied gas carriers
-- Passenger ships
-- Chemechal carrier
-- Liners
-- Cruse ships
-- Chross chanal feries
-- Coastal feries
-- Harbour feries
-- Submersibles
-- Warships
-- Factory ship

Fiecare din aceste subcategorii se poate împărţi la rândul ei. Această listă este după tipul navelor, dar se pot face categorii şi după modul în care se deplasează, după energia folosită pentru propulsie .... samd.

sâmbătă, 7 noiembrie 2009

Nava şcoală "Mircea"

Caracteristici ale navei

Caracteristici:
-- Deplasament 1844 tone;
-- Tonaj brut 1320 tone;
-- Tonaj net 631 tone;
-- Lungime totala 81,18 m;
-- Lungime fara bompres 73,60 m;
-- Lungime la linia de plutire 62,00 m;
-- Latime la cuplu maestru 12,04 m;
-- Latime cu vergile la semn 23,60 m;
-- Bord liber 2,38 m;
-- Pescaj 5,40 m;
-- Greutatea lestului 250 tone;
-- Balast in tancurile de asieta: picul prova 20,60 tone; / picul pupa 29,70 tone;
-- Combustibil 63,50 tone;
-- Apa 209 tone;
-- Motor MAK DIESEL 1100 CP;
-- Viteza maxima cu motorul 9,5 Nd;
-- Autonomia 4000 Mm;
-- Nr. de vele = 23, cu o suprafata totala de 1750 m2;

-- Echipaj 200 (din care 120 de studenti).

Arborada navei:
-- Inaltimea arborelui trinchet: deasupra liniei de plutire 44,00 m; / deasupra puntii teuga 38,00 m;
-- Inaltimea arborelui mare: deasupra liniei de plutire 44,00 m; / deasupra puntii principale 41,10 m;
-- Inaltimea arborelui artimon: deasupra liniei de plutire 39,00 m; / deasupra puntii duneta 33,60 m;
-- Bompresul 12,50 m;
-- Arboretii 15,50 m;
-- Verga trinca 23,60 m;
-- Verga gabier 21,60 m;
-- Verga contragabier 19,20 m;
-- Verga sburator 5,60 m;
-- Verga randunica 11,80 m;
-- Picul mic 10,80 m;
-- Picul mare 13,10 m; Ghiul 16,00 m;

Comandanti:
-- Comandor August G.T. ROMAN 16.01.1939 - 01.04.1941;
-- Capitan Gheorghe Gustav DRAMBA 01.04.1941 - 01.10.1943 si 02.09.1944 - 05.09.1944 (Lt. comandor);
-- Locotenent Constantin CHIRIAC 01.10.1943 - 02.09.1944;
-- Capitan comandor Iosif BIACIU - 1946;
-- Locotenent comandor Ioan STOIAN 27.05.1946 - 09.1948;
-- Capitan Nicolae MILU 09.1948 - 05.1952;
-- Comandor Ioan GHEORGHE 05.1952 - 30.09.1955;
-- Comandor Alexandru HARJAN 01.01.1965 - 19.09.1973;
-- Comandor Petre ZAMFIR 05.04.1965 - 25.02.1966; (desemnat la comanda pe timpul marsului Constanta – Hamburg);
-- Comandor Eugen ISPAS 19.09.1973 - 08.09.1977;
-- Comandor Dan I. STAICULESCU 15.08.1978 - 05.03.1990;
-- Comandor Dinu Sorin PAMPARAU 05.03.1990 - 2006;

--Capitan Comandor Gabriel MOISE 2006 si in prezent.

vineri, 6 noiembrie 2009

Nava şcoală "Mircea"

Scurt istoric
La 17 mai 1939 a sosit in tara si a intrat in serviciul Marinei Militare nava-scoala “Mircea”, velier de tip bark (nava cu trei arbori), construit in anii 1938-1939 la Santierul Naval “Blohm und Woss” din Hamburg, Germania. Nava a fost botezata “Mircea” ca si inaintasul sau “Bricul Mircea” (1882-1944), purtand cu cinste pe mari si oceane tricolorul romanesc si numele marelui domnitor Mircea cel Batran, intregitorul Tarii Romanesti pana la “Marea cea mare”. Dupa reparatiile capitale si modernizarile facute in anul 1966 - la acelasi santier naval unde a fost construita - si intre anii 1994-2002, la Santierul Naval Braila, a devenit nava cea mai moderna dintre “surorile” ei (“Eagle” - SUA, “Gorch Foch” - Germania, “Tovarisch” - Rusia, “Sagres I” - Portugalia).
Principalele marsuri de instructie in apele internationale
-- 12 aprilie - 25 august 2009: Mars de instructie cu participare la etapele 2, 3 si 4 ale competitiei nautice "Tall Ships Atlantic Challenge 2009"
-- 26 mai -18 septembrie 2008: Mars de instructie in Marea Nordului
-- 19 iunie-10 august 2007: Competitia nautica internationala "Tall Ships Races 2007 Mediterranea"
-- 10 iulie-10 august 2006: Mars de instructie
-- 09 iunie-20 septembrie 2005: Competitia Nautica Internationala "Tall Ships Race 2005"
-- 26 aprilie-2 mai 2005: Festivalul Maritim International "Marmaris 2005"
-- 19 aprilie-26 septembrie 2004: Competitia "Tall Ships Challenge – 2004"
-- 1986, 1987, 1988, 1989, 1990, 1993, 1994, 2003: Marea Neagra (escale in porturile: Varna, Istanbul, Sevastopol, Odessa, Burgas, Suhumi, Novorossisk).
-- 30 iunie-09 august 1980: Marea Mediterana (escale in porturile: Toulon, Barcelona, La Valletta);
-- 18 iunie-28 iulie 1979: Marea Mediterana, Oceanul Atlantic (escale in porturile: Istanbul, Livorno, Lisabona, Pireu);
-- 19 iulie-24 septembrie 1975: Marea Mediterana, Oceanul Atlantic, Marea Nordului (escale in porturile: Gibraltar, Amsterdam, Le Havre, Londra, Palermo);
-- 04 martie-30 august 1976: Traversada Oceanului Atlantic (escale in porturile: Las Palmas, La Guaira, Cartagena, Veracruz, Havana, Hamilton, Newport, New York, Baltimore, Philadelphia, Lisabona, Alger);
-- 29 iunie-26 iulie 1974: Marea Mediterana (escale in porturile: Alexandria, Beirut);
-- 16 iunie-11 iulie 1972: Marea Mediterana (escala in portul Toulon);
-- 14 iunie-23 iuilie 1971: Oceanul Atlantic (escale in porturile: Tunis, Casablanca si La Valletta);
-- 07-23 iulie 1969: Marea Adriatica (escala in portul Split);
-- 01-24 iulie 1968: Marea Mediterana (escale in porturile: Istanbul, Napoli);
-- 15 iulie-30 august 1967: Marea Mediterana, Oceanul Atlantic (escale in porturile: Toulon, Gibraltar, Portsmouth, La Valletta);03 iulie-03 septembrie 1939: Marea Mediterana (escale in porturile: Palermo, Toulon, Palma de Mallorca, Gibraltar, Alger, Alexandria);

duminică, 27 septembrie 2009

INSTALATII DE COMBUSTIBIL

Depozitarea combustibilului în tancuri

Încălzirea combustibilului în tancuri. Operaţia de preparare a combustibilului greu presupune încălzirea acestuia şi separarea impurităţilor solide, precum şi a apei din combustibil.
Încălzirea combustibilului greu este necesară pentru micşorarea vâscozităţii, astfel încât să fie posibilă vehicularea comodă a acestuia prin elementele componente ale instalaţiilor de separare şi alimentare a motorului, precum şi pentru separarea şi pulverizarea fină a combustibilului greu în camera de ardere. Încălzirea combustibilului greu se realizează atât în rezervoare, cu ajutorul unor schimbătoare de căldură, cât şi în încălzitoare speciale, montate pe traseul de vehiculare a combustibilului către echipamentul de injecţie. De asemenea, conductele de legătură, precum şi conductele de injecţie sunt încălzite şi izolate termic.
Temperatura la care trebuie să fie încălzit un combustibil greu, pentru atingerea vâscozităţii precise la intrarea în pompa de injecţie (10...14 cSt pentru motoarele în patru timpi şi 13...17 cSt pentru motoarele în doi timpi), este dependentă de calitatea combustibilului (de exemplu, un combustibil cu vâscozitatea de 1500 sec.Red.1/100ºF trebuie încălzit la minimum 107ºC pentru a fi injectat într-un M.A.C. în doi timpi)
Temperatura de încălzire a combustibilului greu pentru transferul în instalaţiile de separare şi alimentare a motorului este impusă de vâscozitatea admisibilă la accesul în pompele de transfer (de circulaţie, de alimentare). Pentru exemplul considerat se constată că în cazul combustibilului cu vâscozitate de 1500 sec.Red 1, pompa de alimentare este eficientă încă de la temperatura de 23ºC, pe când în cazul unui combustibilului cu vâscozitate de 6000 sec.Red 1, pompa de alimentare poate funcţiona dacă combustibilul se încălzeşte la cel puţin 45ºC.

vineri, 18 septembrie 2009

INSTALATII DE COMBUSTIBIL

Depozitarea combustibilului în tancuri
Tancuri de rezervă. Tancurile de rezervă pentru combustibil greu sau motorină sunt amplasate, de regulă, în dublul fund, central sau lateral. La unele nave există posibilitatea ca unele tancuri să fie utilizate şi ca tancuri de combustibil.
Dotările specifice ale acestor tancuri sunt: - guri de aerisire, prevăzute cu protecţie la flacără şi apă; sonde de verificare a nivelului; sisteme hipropneumatice, electrice, electronice de măsurare de la distanţă a nivelului; structuri pentru limitarea suprafeţelor libere; sorburi prevăzute cu noduri de încălzire; sisteme de protecţie cu gaze inerte; serpentine de încălzire (cu abur saturat).
Tancurile de rezervă combustibil sunt calculate din punct de vedere al capacităţii în funcţie de consumurile zilnice şi de autonomia prevăzută a navei.
Tancuri de amestec. Necesitatea trecerii treptate a motorului principal de la consumul de combustibil greu la motorină (în cazul navigaţiei prin strâmtori, locuri speciale, manevre, porniri, etc.) şi invers a determinat apariţia la navele moderne a tancului de amestec, în sistemul de alimentare cu combustibil.
Tancul de amestec este alimentat, de regulă, gravitaţional printr-o valvulă cu trei căi, acţionată manual sau pneumatic, local sau de la distanţă, care îl pune în comunicare cu tancul de serviciu de combustibil greu sau cel de motorină.
Tancul de amestec este dotat cu: sorb; serpentină de încălzire (cu abur saturat); valvulă de purjare; valvulă de închidere rapidă de la distanţă; ţevi de scurgere; sticle de nivel; valvulă de alimentare (în comunicaţie directă cu valvula cu trei căi); gură de aerisire.
Capacitatea tancului de amestec trebuie să asigure funcţionarea motorului principal cel puţin 15 minute – timpul în care combustibilul este complet înlocuit.
Tancuri tampon. Tancurile tampon sunt plasate la circuitul de alimentare a motorului principal atât pe tur cât şi pe retur, având rolul de a prelua şocurile de presiune, de purjare, precum şi de aerisire a sistemului. La unele nave sunt etalonate şi pot permite evaluarea cu destulă exactitate a consumului de combustibil. Tancurile de tampon sunt dotate cu: valvule de intrare şi ieşire; valvule de purjare; robineţi de aerisire; valvulă by-pass.
Tancuri de prea-plin. Tancurile de prea-plin au rolul de a prelua eventualele prea-plinuri de la tancurile de decantare şi servicii. Aceste tancuri sunt deservite de pompele de transfer care pot reintroduce combustibilul în circuit, în tancurile de decantare. Tancurile de prea-plin sunt plasate în C.M. sub paiol şi sunt dotate cu: valvule; sondă de nivel; sorb de încălzit; serpentine de încălzire; gură de aerisire.
Tancuri de scurgeri şi reziduuri. Tancurile de scurgeri şi reziduuri sunt amplasate de regulă în santina C.M. Ele preiau scurgerile din tăvile tancurilor de decantare, serviciu, amestec, tampon, separatoare de combustibil, separatoare de santină, etc.
Tancurile de scurgeri şi reziduuri sunt dotate cu: sonde etanşabile; guri de aerisire; sorburi; valvule de golire.
Conform normelor I.M.O., tancul de scurgeri şi reziduuri trebuie să fie cuplat la racordul internaţional de evacuare.