Naufragiu se numeşte rezultatul destructiv al pericolelor mării, a căror cauză efectivă este acţiunea violentă a vântului şi a valurilor, sau al altor pericole, materializat prin scufundarea sau ruperea navei sau prin eşuarea acesteia pe coastă, pe un banc stâncos sau pe recifuri.
De asemenea, se consideră a fi naufragiu şi plutirea la întâmplare a unei nave părăsite de echipaj, în urma unui pericol al mării.
Nu se consideră naufragiu punerea pe uscat a navei ca urmare a fundului mic sau a acţiunii mareelor.
Eşuarea navei în sens de naufragiu trebuie să fie o punere fermă pe uscat, care implică un pericol grav şi necesită operaţiuni de repunere în stare de plutire, indiferent dacă nava are sau nu spărturi sau alte avarii.În limbajul maritim obişnuit, termenul naufragiu este atribuit oricărui sinistru grav şi cu deosebire când se soldează cu pierdere totală, indiferent de cauza care l-a produs.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu