La sfârşitul lui 1898 companiile de navigaţie, ce operau în Atlanticul de Nord au convenit să stabilească, din motive de siguranţă, trasee predeterminate care ulterior au fost adoptate şi de Convenţia Internaţională pentru Siguranţa Umană pe Mare (Safety of Life at Sea – SOLAS) şi antipoluare.
În prezent organul căruia îi revine responsabilitatea siguranţei pe mare este I.M.O. (International Maritime Organization) ce se subordonează Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Acesta în scopul creşterii siguranţei navigaţiei în zone de trafic intens sau în punctele de convergenţă ale traficului a adoptat măsuri pentru dirijarea traficului şi scheme de separaţie a traficului (T.S.S. – Traffic Separation Schemes).
Creşterea în ultimii ani a dimensiunilor şi pescajului navelor, în special a celor petroliere, a creat probleme în anumite zone cu adâncimi şi a dus la stabilirea de trasee prin zone cu adâncimi ridicate (Deep Water Routes – D.W.)
În acelaşi fel riscurile pentru navigaţie în anumite zone şi pericolele cunoscute pentru mediul ambiental şi pentru ecosistemul marin sunt eliminate prin creearea şi adaptarea de către IMO a zonelor interzise (Areas to be avoided) pentru anumite tipuri de nave.
Argumentele dirijării traficului sunt prezentate în publicaţia ”Ships Routing” editată de IMO, iar shemele de separaţie a traficului şi toate celelalte măsuri adoptate de IMO sunt trecute fie în hărţile maritime, fie în ”Avizele catre navigatori” sau în Cartea Porturilor.
Publicaţia Ships Routing are ca scop principal acela de ajuta administraţiile responsabile cu planificarea şi menţinerea sistemelor de dirijare folosite în traficul maritim internaţional.
Este structurată în 6 părţi (de la A la F). Partea A cuprinde normele generale privitoare la dirijarea traficului care sunt elaborate în scopul ca toate sistemele de dirijare a traficului să respecte aceleaşi criterii şi principii generale. Părţile de la B la F cuprind descrierile diferitelor sisteme de dirijare (sheme de separaţie, Deep Water routes, zonele interzise etc.) şi regulile şi recomandările ce au fost adoptate de IMO.
Acesta conform cu structura sa, menţine dirijarea traficului sub control continuu adoptând noi reguli de dirijare şi modificându-le pe cele existente, sau chiar, atunci când este necesar, eliminând sistemele existente.
Un guvern ce intenţioneaza să stabilească un nou sistem sau să modifice unul existent trebuie să utilizeze ca ghid publicaţia Ships Routing şi să urmeze toate procedurile consultive recomandate pentru a se asigura că sistemul propus respectă normele generale conţinute în partea A.
Propunerile de măsuri de dirijare trebuie să fie prezentate unei subcomisii pentru Siguranţa Navigaţiei cel puţin cu trei luni înaintea reuniunii programate. Subcomisia va elabora o evaluare referitoare la conformitatea tehnică faţă de normele generale, a măsurii propuse, şi va face o recomandare privitoare la aplicabilitatea sa.
Comisia Siguranţei Maritime adoptă toate măsurile de dirijare în conformitate cu rapoartele primite de la subcomisii.
Serviciile Hidrografice difuzează prin mijloace proprii (Suplimentul la Avizele pentru navigatori, Informaţii Nautice, Avize pentru Navigatori) toate particularităţile sistemelor de dirijare a traficului adoptate de IMO.
În continuare vor fi ilustrate sistemele de dirijare a traficului adoptate de IMO, ce pot fi utilizate atât singure cât şi combinate funcţie de necesităţi:
-- scheme de separaţie a traficului cu zone şi linii de separaţie;
-- scheme de separaţie a traficului de-o parte şi de alta a obstacolelor naturale (insule, stânci, adâncimi scăzute);
-- zone rezervate traficului costier (Inshore traffic zone);
-- sectoare din vecinătatea unor puncte importante;
-- sheme de dirijare circulară (giratorie);
-- rute în ape cu adâncimi mari (Deep Water Routes – D.W.).
Pentru aceste definiţii a fost stabilită o simbologie specială utilizată în hărţile nautice; această simbologie, recomandată şi de B.H.I. (Bureau Hydrographique International) e adoptată şi de marile servicii hidrografice.
Simbologia:
-- limitele extene ale traficului şi limitele zonelor rezervate traficului costier;
-- limitele externe ale traficului giratoriu;
-- zone de separaţie;
-- linie de separaţie;
-- săgeţi de indicare a sensului traficului în sisteme de separaţie;
-- limite ale zonelor ce vor fi evitate de anumite clase de nave;
-- limitele zonelor în care se desfăşoară lucrări de căutare şi/sau escavare a fundului marin ce pot fi periculoase pentru navigaţie;
-- rute pentru nave de mare pescaj.
Scheme de separaţie a traficului:
-- schema de separaţie cu linie şi zona de separaţie;
-- separarea traficului cu obstacole naturale;
-- zona rezervată traficului costier;
-- sistem de separaţie pentru traficul în sectoarele din apropierea unui punct important;
-- sistem de trafic giratoriu în zona în care se întâlnesc mai multe scheme de separaţie;
-- ruta în ape cu adâncimi mari, cu două sensuri, unul fiind cuprins într-o schemă de trafic.
Un comentariu:
buna ziua as dori si eu daca aveti vreun document de manevra si acostare a navei la fluviu in principiu m-ar interesa manevra si acostarea la mal neamenajat.cu stima
e-mail atcoberuvi@yahoo.com
Trimiteți un comentariu