sâmbătă, 23 februarie 2008

Delta Dunării - Biodiversitate, Flora, Plaurul

Biodiversitate
Un studiu recent al Academiei Romane, a relatat existenţa a aproximativ 5000 de specii diferite de plante, animale şi insecte care trăiesc în Delta Dunării. Flora este compusă din elemente autohtone, specii mediteraneene, balcanice, asiatice şi reprezentată de cea mai compactă zonă stuficolă din lume ca întindere ca şi pădurea de stejari şi liane mediteraneene de pe grindul Letea şi Caraorman, cu vegetaţie specifică nisipurilor litorale.

Flora
În Delta Dunării predomină vegataţia de mlaştină stuficolă, care ocupă circa. 78 % din suprafaţa totală. Principalele specii sunt stuful, papura, rogojul, în amestec cu salcia pitică şi numeroase alte specii.Vegetaţia de sărături ocupă 6% din total, dezvoltându-se pe soluri salinizate.
Specificul este dat de prezenţa speciilor: Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti.
Zăvoaiele sunt păduri de salcie, frasin, arin plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate şi se dezvoltă pe 6% din totalul suprafeţei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau notă caracteristică peisajului. Întâlnim patru tipuri de zăvoaie: zăvoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului şi sunt formate mai ales din Salix alba şi Salix fragilis; pe grindurile mai înalte cresc Salix alba, Populus alba, Populus canescens. Pe grindurile fluviatile cele mai înalte cresc zăvoaie foarte rar inundate formate din plopi (Populus canes cens şi Populus Alba) la care se adaugă speciile plantate: plopul negru hibrid, arţarul American şi frasinul de Pensilvania; un tip de zăvoi este arinisul (predomina Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviale din delta marină. Vegetatia pajiştilor de stepă nisipoasă este extinsă pe 3% din totalul deltei, dezvoltându-se mai ales pe câmpurile maritime Letea, Caraorman şi Sărăturile. Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, carex colchica, Ephedra distachya.
Vegetaţia pajiştilor mesofile de grind se dezvoltă pe circa 3% din totalul suprafeţei deltei, în special de pe grindurile fluviale supuse inundării periodice. Predomina Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetaţia acvatică din ghioluri, bălţi şi japes ocupă 2% din totalul deltei. Pentru vegetaţia submersă sunt specifice speciile Ceratophyllum submersum, myriophillum verticilliatum Potamogetonsp, Helodea Canadensis.
Vegetaţia plutitoare este mai variată. Predomină Lemna minor, Silvia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nyphar luteum, Trapa natans. Vegetaţia emersă este dominată de stuf (Pharagmites australis), papură (Typha latifolia şi Typha angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris). Vegetaţia tufişurilor dezvoltate pe nisipurile câmpurilor marine sau pe cele de pe ţărmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafeţei deltei şi sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides. Pădurile din câmpurile marine Letea şi Caraorman sunt şleauri de silvostepă, numite local hasmace, cu stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Quercus robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurător (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea) şi cu plantele agăţătoare Periploca Graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezintă numai 0.8% din totalul suprafeţei Deltei Dunării.
Extrem de bogată se împarte pe trei niveluri:
-- Plante cu frunze plutitoare – nufărul alb (Castalia alba), nufărul galben (Nuphar luteum), iarba broaştelor (Hydrocharis morsisrane), ciulinii de apă (Trapa natans), limba apei (Potamogeton natans), rizacul (Stratiotesaloides).
-- Plante riverane şi de plaur – stuf ( genul Phragmites) circa 80% şi papură (genul Typha) 20%, feriga de apă (Nephrodium thelypteris), macris (Rumex hidrolapatum), “Nu mă uita” (Myositis palustris), izma broaştei, cucuta de apă (Cicuta virosa).
-- Plante de uscat - salcia albă (Salix alba), plopul (Populus), arinul (Alnus), frasinul (Fraxinus), pădurile combinate de pe grinduri.

Plaurul
Formaţiune specifică stufăriilor masive, plaurul este un strat gros de 1-1.6 m format dintr-o împletitură de rizomi de stuf şi rădăcini ale altor plante acvatice în amestec cu resturi organice şi sol. Iniţial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor şi bălţilor transformându-se în insule plutitoare cu diferite mărimi care, împinse de vânt, se deplasează pe suprafaţa apei.
Vegetaţia plaurului diferă de restul stufăriilor. Stuful (Phragmites australis) se dezvoltă aici în cele mai bune condiţii, fiind mai înalt şi mai gros. Alături de stuf întâlnim rogozul, menta, feriga de apă (Nephrodium thelypteris), cucuta de apă, troscotul, salcia pitică, precum şi plantele agăţătoare Calystegia sepium şi Solanum dulcamara.
Pe plaur se formează coloniile de pelicani (pelicanul comun şi pelicanul creţ); tot pe plaur trăiesc porcul mistreţ, căinele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.

Niciun comentariu: