luni, 4 februarie 2008

Stabilitatea navei

Stabilitatea navei reprezintă capacitatea pe care o are nava, scoasă din echilibru sub influenţa unor forţe exterioare, de a reveni în poziţia iniţială în momentul încetării acţiunii forţelor.
Forţele care acţionează asupra navei sunt: vântul, valurile, forţa centrifugă ce apare pe timpul giraţiei navei.

Stabilitatea transversală – înclinarea navei, sub acţiunea unei forţe exterioare, la un moment dat, în jurul axului longitudinal se numeşte bandă (înclinare transversală).
Mişcarea oscilatorie provocată de succesiunea înclinărilor alternative transversale se numeşte ruliu (θ).
Înclinarea constantă a navei în jurul axului longitudinal pe mare liniştită, fără vânt, se numeşte canarisire. Calitatea navei bandate de a reveni în poziţia iniţială se numeşte stabilitate transversală.

Stabilitatea longitudinală – înclinarea navei la un moment dat, sub acţiunea unei forţe exterioare, în jurul axului transversal se numeşte diferenţă de asietă.
Mişcarea oscilatorie provocată de înclinările longitudinale se numeşte tangaj.
Calitatea navei de a reveni la asietă dreaptă se numeşte stabilitate longitudinală.

2 comentarii:

george spunea...

dar ametelile cand esti pe mare de la ce se trag capitane?

Anonim spunea...

unde se introduc greutatile moarte? transversal, longitudinal si orizontal? sau numai transversal si longitudinal? hai capitanilor ca ati facut scoala!