Delta Dunării - Reţeaua hidrografică

Delta Dunării se află la întretăierea paralelei 45º latitudine Nord cu meridianul 29º longitudine Est.
Suprafaţa: 5640km² din care 4470 km² teritoriu românesc. Zona este relativ plană, cu o înclinaţie de 0,006‰, acoperită cu apă permanent ori temporar în proporţie de 70-80%. Are aspectul unui triunghi echilateral cu laturile de cca 80 km lungime. La un debit de 5000-9000 m³/s, transportă anual, în medie, 50 milioane de aluviuni (aproximativ de 8 ori mai mult ca Tibrul şi de 20 de ori mai mult ca Rinul).
Suprafeţele de uscat din deltă au două caracteristici: sunt dispuse fără o ordine aparentă iar înălţimile lor prezintă valori mici.Grindul Chilia are înălţimea maximă de 6,5 m, la vestul satului Chilia Veche. Dunele din nordul grindului Letea ajung la altitudinea de 13 m. Unele insule din lacul Reazem sunt scunde, de exemplu, Bisericuţa are 4 m, dar altele sunt mai înalte: Grădişte 19 m, Popina 49 m, depăşind deci înălţimile întâlnite între braţele Dunării.

Principalele cursuri de apă sunt cele 4 braţe de vărsare ale Dunării în mare:
CHILIA - cel mai nordic braţ şi cel mai activ, cu două ramificaţii şi o microdeltă proprie.
- lungime de 105 km până la Periprava;
- lăţime maximă 1000m;
- adâncime maximă 39m;
- transportă circa 60% din totalul apelor fluviului;
- coeficient de sinuozitate 1,56;
- navigaţie de interes local.
Cursul Dunării dintre localitatea Isaccea şi Ceatalul Chilia prezintă la sud o sumedenie de ostroave mărunte, care-l fac să se împartă în şuvite de apă liniştită, răzleţite pe laturi.

TULCEA - braţ ce se întinde între ceatalurile Chilia şi Sfântu Gheorghe (pe malul drept, oraşul Tulcea).
- lungime 19 km;
- lăţime maximă 300 m;
- adâncime maximă 34 m.
În amonte de portul Tulcea, braţul cu acelaşi nume are o albie lată, ca şi cum şi-ar lăsa libere apele pentru a forma un lac. La vreo 7-8 km de portul Tulcea se află însuşi “capul” deltei, considerat cel mai important punct geographic din regiune. Este locul unde Dunărea îşi împarte pentru prima oară apele, constituind braţele Chilia şi Tulcea.
- transportă circa 40% din apele fluviului;
- coeficient de sinuozitate 1,40;
- cale principală de navigaţie.

SULINA – cel mai scurt, mai drept şi mai amenajat braţ de vărsare.
- lungime 64 km;
- lăţime maximă 250 m;
- adâncime maximă 18 m.
Despărţirea la Ceatalul Sulina a apelor braţului Tulcea este analogă pe teren cu aceea a apelor braţului Chilia la Pardina. Pe când apele braţului Chilia se readună curând, formând ostroave, apele braţului Tulcea se separă definitiv. Cele două “noi” braţe astfel create – Sulina şi Sfântul Gheorghe – nu se întâlnesc ci curg fiecare până la vărsare în câte o albie proprie, unică.
- transportă circa 22% din apele fluviului;
- coeficient de sinuozitate 1,03;
- canal de trafic fluvio-maritim (la adâncimea minimă obligatorie de 7,32 m, pot circula nave de 7000 tone).

SFÂNTU GHEORGHE – cel mai vechi braţ de vărsare a Dunării în mare.
- lungime 64 km;
- lăţime maximă 550 m;
- adâncime maximă 26 m.
La sudul braţului Sfântu Gheorghe se desfăşoară gruparea de lacuri Razelm-Sinoe, formând împreună cu zona de mlaştini şi de grinduri din preajmă un ansamblu morfo şi hidrografic.
- transportă circa 22% din apele fluviului;
- coeficientul de sinuozitate 1,60;
- navigaţie de interes local.